Re-constructing identity between place and space. The case of highly skilled EU migrants to Bucharest

Approaching identity in a constructivist manner (Weigert et al. 1986), we conceive of it as embedded in social interactions with people and collectivities and consider international migration as a vehicle to change such contexts (Dinesen 2013). Therefore, we explore identity transformations in international migrants, focusing on the case of highly skilled EU immigrants to Bucharest. The place is peculiar as a wealthy enclave in the poorest region in the European Union. Our target immigrants may be atypical, but they have the advantage of being able to better control and influence their context (Favell 2008). We document a subtle process of change in reference to self-definitions and evaluations of alterity. Through analysing interviews with high-skilled immigrants (HSI) in Bucharest, we discuss the places of agency and structure in the self-definitions of migrants. We argue that structural elements are filtered by the direct experiences of HSIs, while their agency and personal characteristics make them less exposed to constraints of any kind. At the same time, we contend that interactions at the destination contribute to the redefinition of original expectations and plans. Homemaking strategies act as a substitute for maintaining the identity shaped by the culture of origin. Keywords: Highly skilled immigrants; expats; identity; homemaking.___ Abordând identitatea într-o manieră constructivistă (Weigert et al. 1986), o concepem ca fiind încorporată în interacțiunile sociale cu oamenii și colectivitățile și considerăm migrația internațională ca un vehicul de schimbare a unor astfel de contexte (Dinesen, 2013). Prin urmare, explorăm transformările identitare la migranții internaționali, concentrându-ne pe cazul imigranților UE cu înaltă calificare în București. Orașul se deosebește ca o enclavă bogată în cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană. Imigranții noștri țintă pot fi atipici, dar au avantajul de a-și putea controla și influența mai bine propriul context (Favell, 2008). Documentăm un proces subtil de schimbare, cu referire la autodefiniții și evaluări ale alterității. Prin analiza interviurilor cu imigranți cu stoc înalt de educație (highly skilled immigrants - HSI) din București, discutăm despre locurile pe care le au agentivitatea (agency) și structura socială în definițiile despre sine ale migranților. Susținem că elementele structurale sunt filtrate de experiențele directe ale acestor imigranți, în timp ce autodeterminarea și caracteristicile lor personale îi fac mai puțin expuși la constrângeri de orice fel. În același timp, susținem că interacțiunile la destinație contribuie la redefinirea așteptărilor și planurilor originale. Strategiile de homemaking acționează ca un substitut pentru menținerea identității modelate de cultura de origine. Cuvinte-cheie: imigranți cu stoc înalt de educație; expați; identitate; homemaking.