Family quality time for employees working from home. Before and during COVID-19 pandemic comparisons

Data from a two-wave study (2018−2019 and 2020) on working conditions and on work-life balance for those working from home (WFH) point to the fact that the contribution of WFH to family quality time is distinct when gender, children and different levels of education are considered. Our first wave showed that for those who do not have children, the more they work from home, the greater the extent to which they agree that “WFH allows more quality time with the familyˮ. For men, WFH does not change the representation of quality time with the family. Implications point to an unequal representation and distinct gendered experiences of quality family time that hide different time use patterns in family members, with an even more clear division with the cultural shift around work generated by the current pandemic. Men tend to be more protected from household chores and possibly have different standards of what quality time means, which would explain our results. Moreover, data from 2020 suggests that the appreciation of WFH as contributing to quality family time is lower than the 2018−2019 data suggested, even when we control for education, age, number of children, living in Romania or outside it, gender, and number of members in the household. This further expands the discussion about different theoretical conceptualisations of quality family time, and about how the COVID-19 pandemic, with forced and sudden working from home policies, contributed to a deterrence of home as a restorative place. Keywords: working from home; family quality time; work-life balance; COVID-19 pandemic._ Datele colectate printr-un studiu desfășurat în două valuri, în 2018–2019 și în 2020, despre condițiile de muncă și echilibrul între viața profesională – și viața personală a celor care au lucrat de acasă arată cum contribuția muncii de acasă la aprecierea timpului de calitate petrecut în familie este diferită când se iau în considerare genul, numărul de copii și nivelul de educație. Primul val al cercetării a arătat că pentru cei care nu au copii, cu cât lucrează mai mult de acasă, cu atât sunt de acord în mai mare măsură că lucrul de acasă permite mai mult timp de calitate petrecut cu familia. Pentru bărbați, munca de acasă nu schimbă reprezentarea asupra timpului de calitate petrecut cu familia. Implicațiile indică spre o reprezentare inegală a timpului de calitate cu familia și experiențe distincte în funcție de gen,care ascund pattern-uri diferite ale utilizării timpului între membrii familiei, cu o împărțire și mai clară odată cu această schimbare culturală a muncii, generată de pandemie. Bărbații tind să fie mai protejați de sarcinile casnice și posibil au standarde diferite asupra a ceea ce înseamnă timpul de calitate, ceea ce ar explica rezultatele noastre. Mai mult, datele din anul 2020 sugerează ca fiind mai scăzută contribuția muncii de acasă la timpul de calitate cu familia decât pentru perioada 2018–2019, chiar dacă sunt ținute sub control variabilele educație, vârstă, număr de copii, dacă se locuiește în România sau în afara ei, genul și numărul de membri din gospodărie. Acest lucru extinde mai departe discuția despre diferitele conceptualizări ale timpului de calitate în familie și despre cum pandemia COVID-19, care a venit cu schimbări ale politicilor de telemuncă bruște și forțate, a contribuit la deteriorarea înțelegerii locuinței proprii ca un loc de refacere. Cuvinte-cheie: munca de acasă; timp de calitate cu familia; echilibrul între viața profesională și viața personală; pandemia COVID-19.