When is Photography Art? A Young Art under Different Perspectives

The primary goal of this article is to analyze how art photography has been perceived, defined, and characterized by researchers from fields such as art history, sociology of art, as well as by the artist-photographers themselves. The starting point of this research is represented by the concept of art world, used by both philosopher George Dickie and sociologist Howard Becker, in order to outline a framework that would allow us to highlight the factors that grant photography legitimacy on the art scene – both internationally and within Romania. Due to the fact that one of these factors is, of course, the construction of a historiography around art photography – aimed primarily at establishing a clear definition of it – emphasis is placed on how this issue specifically is addressed in the Romanian context, while also trying to understand why, to this day, we still face a relatively small number of historians and critics fully dedicated to the analysis of art photography and its expression in our country. As we shall later see, the four decades of communism, the race to catch up with western tendencies and the desire to establish itself on the art scene, all contributed to the state in which Romanian art photography is now. Rezumat: Scopul principal al acestui articol este de a analiza modul în care fotografia de artă a fost percepută, definită și caracterizată de către cercetători din domenii precum istoria artei, sociologia artei, dar și de către artiștii-fotografi înșiși. Punctul de plecare al acestei cercetări este reprezentat de conceptul de art world (lume a artei), utilizat atât de filosoful George Dickie, cât și de sociologul Howard Becker, pentru a contura astfel un cadru care să ne permită evidențierea factorilor ce îi conferă fotografiei legitimitate pe scena artistică - atât la nivel internațional, cât și în România. Datorită faptului că unul dintre acești factori este, desigur, construirea unei istoriografii în jurul fotografiei de artă - având ca scop principal stabilirea unei definiții clare a acesteia - accentul este pus pe modul în care această problemă este abordată în mod specific în contextul românesc, încercând totodată să înțelegem de ce, până în prezent, ne confruntăm cu un număr relativ mic de istorici și critici dedicați în totalitate analizei fotografiei de artă și expresiei acesteia în țara noastră. Așa cum vom vedea mai târziu, cele patru decenii de comunism, cursa pentru a recupera decalajul față de tendințele occidentale și dorința de a se impune pe scena artistică, toate acestea sunt elemente ce au contribuit la starea în care se află acum fotografia de artă românească. Cuvinte-cheie: fotografie de artă, sociologie, filosofie, lumea artei, artă românească, istoriografie.